Sfantul Mucenic Hristofor – purtatorul de Hristos – este praznuit astazi, 9 mai. In zilele noastre este rar intalnit pe zidurile biseicilor, insa nu acelasi lucru se poate spune despre zilele de la inceput ale crestinismului. Este o prezenta cu totul aparte in panteonul crestin, avand, asemenea lui Anubis, cap de caine!
Chinocefalul
Sfantul Mucenic Hristofor era un tânăr atât de frumos încât se spune ca tulbura sufletele şi minţile celor care îl vedeau. In orice loc ajungea, el starnea ispite prin frumusetea trupului si chipului sau, lucru ce facea ca orice fata sa-si piarda linistea. Vesnic intristat de mahnirile pe care le pricinuia in mod involuntar, tanarul Hristofor s-a rugat lui Dumnezeu să îi ia înfăţişarea preafrumoasă, astfel încât lumea să ia seamă la ce spune el, nu la cum arată. Rugaciunea facuta cu durere in inima i-a fost ascultata, astfel că Hristofor a căpătat chip de câine. In unele locuri se mentioneaza ca mucenicul avea cap de miel. Aşa apare şi în icoanele care mai deţin rare reprezentări ale acestui mucenic.
Intr-o altă variantă, se spune Hristofor făcea parte din neamul chinocefalilor, al oamenilor cu cap de câine care trăiau în antichitate în vechea Indie, Pakistanul de astăzi. Rugându-se la Dumnezeu, Hristofor a căpătat grai de om ca să poată propăvădui iubirea faţă de Hristos.
Hristoforul
In unele reprezentări Sf.Hristofor are chip de om şi este zugravit trecând peste o apă, cu pruncul Isus pe umar. Aceasta infatisare vine de la numele Hristo-for, care inseamnă „purtătorul de Hristos“.
Hagiografiile mai recente il infatiseaza pe Sf. Hristofor ca un barbat uriaş la statură şi foarte urât la faţă, numit Reprove. Fiind foarte inalt, isi castiga existenta trecandu-i in spate pe trecatorii care vroiua sa treaca o apa.
Martiriul
Sf.Hristofor a trait in vremea imparatului Deciu. Fiind luat la oaste, a ajuns împreună cu alţi ostaşi într-un oraş din Răsărit unde au supus la chinuri pe toţi creştinii ce i-au găsit. Făcandu-i-se milă de aceşti oameni, el nu putea să grăiască pe limba lor, asa ca s-a rugat lui Dumnezeu, şi a fost trimis la el îngerul Domnului, zicându-i: “Reprove, îmbărbătează-te!”. Şi cum a atins îngerul buzele lui, a grăit el slobod. Şi intrând în cetate, a înfruntat pe cei ce prigoneau pe creştini, şi erau rătăciţi pentru cele deşarte, de socoteau că cele fără de suflet sunt zei. Pentru aceasta a fost bătut de un oarecare Vachie, către care răspunzând zicea că este oprit de porunca lui Hristos, dar de şi-ar da pornire mâniei, nu i-ar sta înainte nici Vachie, nici puterea împăratului lui, ca o nimica şi putredă fiind. Deci a trimis împăratul la dânsul două sute de slujitori, din pricina chipului lui îngrozitor şi înfricoşător şi din pricina puterii lui nestăpânite şi nebiruite. Aceşti slujitori îl găsiră având în mână un toiag, care toiag cu minune dumnezeiască a odrăslit. Si mergând la împăratul, pe cale împuţinându-se pâinile slujitorilor, rugându-se el lui Dumnezeu le-a adăugat şi altele, de hrană, de care minune mare slujitorii spăimântându-se au crezut în Mântuitorul Hristos. Si mergând la Antiohia au fost botezaţi împreună cu sfântul Hristofor, de către Sfântul Mucenic Vavila, episcopul Antiohiei, care în loc de Reprove, l-a numit Hristofor.
Deci stând înaintea judecăţii împăratului şi văzându-l împăratul şi îngrozindu-se, a căzut pe spate cu faţa în sus. Şi iarăşi venindu-şi în fire, socoti să-l amăgească cu vicleşug şi să-l îmblânzească cu momelile şi cu încetul să-l facă să se despartă de Mântuitorul Hristos, însă nu pe faţă. Pentru aceea îi adusese înainte două femei frumoase la faţă, însă desfrânate şi gata spre stricăciune şi foarte ştiutoare în a înfierbânta şi a întărâta la porniri şi la pofte nestăpânite şi turbate pe bărbaţii tineri. Dintre acestea una se chema Calinica şi cealaltă Achilina. Şi le-a poruncit să intre la dânsul şi să se meşteşugească în tot chipul, ca să se împrietenească cu dânsul şi el să le îndrăgească încât să-l despartă de credinţa Mântuitorului Hristos şi să aducă jertfă la idoli. Însă sfântul învăţându-le, le-a îndepărtat de slujirea idolească. Şi stând ele înaintea împăratului şi mărturisind că sunt creştine, au fost date la cumplite chinuri, pentru care răbdându-le au luat cununa muceniciei.
După aceea, aprinzându-se împăratul cu mânie mare a ocărât pe sfântul pentru chipul feţei lui cel ciudat, iar el răspunzând a numit pe împăratul vas primitor de lucrările diavolului, pentru că aceasta însemna numele lui Deciu. Deci împăratul a dat hotărârea ca celor două sute de slujitori ce au fost trimişi să prindă pe sfântul şi s-au botezat împreună cu dânsul, iar acum se închinau înaintea sfântului, să li se taie capetele. Iar pe sfântul Hristofor a poruncit să fie ţintuit cu piroane, pe un instrument de chinuire făcut din aramă, iar dedesubtul lui a fost aprins foc mare; dar sfântul şedea liniştit ca şi cum s-ar fi aflat în odihnă şi povestea nişte lucruri minunate, de mulţi necrezute, dar de cei credincioşi crezute şi bineprimite, zicând că vedea un om foarte mare şi preaînfrumuseţat, îmbrăcat în veşminte albe, încât întuneca şi soarele cu strălucirea sa, pe al cărui cap se afla o cunună foarte strălucitoare şi că împrejurul lui erau ostaşi purtători de foc, care se luptau cu nişte negri grozavi pe care-i biruiau. Iar stăpânul acela înfricoşat cu mânie întorcându-se, a biruit şi a călcat toată puterea vrăjmaşului. Atunci popoarele auzind acestea şi văzând şi pe sfântul, că era păzit nevătămat de focul ce ardea sub dânsul, au crezut şi au trecut la credinţa în Mântuitorul Hristos şi au scos pe sfântul din foc. Dar şi aceştia au fost tăiaţi de slugile împăratului, iar sfântul Hristofor a fost chinuit în alte multe chipuri, iar la sfârşit i-au tăiat capul.
Fiind ocrotitorul călătorilor şi apărătorul oamenilor de o moarte subită, Biserica Ortodoxă Română l-a decretat în 2014 pe Sfântul Mucenic Hristofor ca fiind protectorul transportatorilor.
Articol din seria Scoala Tabere cu Suflet / Lectia de Religie
Sursa: crestinortodox .ro
Tabere cu Suflet 2022 